Tuesday, May 27, 2008

Te frige las-o jos ( drop it like it's hot, gen )


Personajele isi asuma orice asemanare cu realitatea.
Original transcripts:

23.30
Ai chef? :)
Ai tupeu?
Poate ca am :) pe la 12 si ceva la tine?
Nu mah! E blonda la socrii sau doar in delegatie?
:) Nu, a fost concediata
Imi pare rau… vanatai, ceva?
Nu stiu ca n-am intrebat-o :)) vrei ceva de jos, o apa, ceva?... sa nu te deshidratezi… :p
Cam afectat papushe! Nu o mai da tu pe caterinca…
Simti tu? Hehe, ai fi surprinsa :)
Simt ca ai iubit si tu un suflet si ma surprinde doar revenirea la atitudinea specifica (de kkt)
Aia de care esti tu atrasa sau care? Ca nu inteleg! Hehe :)) Somn usor si tie :p
Da aia! Stii ca da! Nu te oftica aiurea, ne permitem chiar daca ne mai da sangele la coltul gurii… Futere placuta! Pup!
:))

16.30
Am uitat sa iti dau banii aia. Ne vedem sau ti-I pun in cont
Ne vedem fiztosule, e mai distractiv, mie mi se face dor de capul ala frumos al tau
:P:P:P

00.30
Trec sa iti aduc banii? :)
Nu azi vdm zilele astea
Playin hard to get?! :) ce imi place, poate scapi de gigel mai devreme si ne vedem mai incolo :P
Stiam eu ca nu te-am pierdut!! :) t pup p gura
Si daca esti cuminte poate ca iti arat si ce gadget jmeker mi-am luat :)
:) momeala… ca la pestisori… daca aj tarziu vb maine
Momeala, momeala, da stiu ca mori de curiozitate… :p si nu e pacaleala… oare ce o fi?? :))

Am invins pentru prima data. Pentru prima data. Si intr-un mod care nici nu imi trada incruntarea, scrasnitul din dinti si buzele stranse a plans… detox works.

Cosmarul operatorilor de call service


Sunt eu!
Tind sa cred ca ma stiu toti, ca sunt pe un fel de lista neagra comuna, intre tot ce inseamna call service-uri in Bucuresti si posibil si in afara lui, ca stiu ca astia externalizeaza...
De fiecare data cand ceva pica, bazaie, bipaie, moare, pierde semnal, are un delay, un lag, cand apare o inadvertenta de facturare, de bufetare, o hiba de sistem sau doar o neclaritate in comunicarea unui fenomen transmis, cand locatia nu e clara, sau e prea plina, sau functionarea alambicata chiar si in cartea tehnica rasfoita detaliat, pentru lamuriri, numere, bani, conturi, promotii afisate dubios, vouchere, mancare, bilete, rezervari... as putea continua fara probleme, toate pentru mine sunt ocazii de a suna diverse call center-uri sau functionari publici, birouri de informatii, telefoane verzi sau pur si simplu mobile de serviciu.
Sun si cer detalii pentru orice, stau cu operatorii de la serviciul de telefonie mobila, de la utilitati, de la spectacole sau pentru cumparaturile de orice fel online, pana se plicitisec ei!!! eu nici o sansa... am o rabdare si un stil de a le freca ridichia, intr-un ton jos, usor superior, incat sunt convinsa ca mi-ar suci gatul prin receptor...
Intr-un timp imi tot cadea netul, o data la doua zile, probleme in retea, in zona. Sunam constant in primele 20 de secunde de la incident, pana cand au sudat mufa de panou, sa nu mai sara sau arda... glumesc... cred doar ca am provocat cateva demisii ireconciliabile, la vremea mea...
Am incercat sa ii inoculez pe ai mei... le-am demonstrat live sistemul de interactiune abuziva cu vreo trei call service-uri diverse pe diverse probleme. Cred ca i-am speriat, pentru ca replicile de final erau mereu in aria "poate data viitoare nu v-a mai fi cazul, nu cred ca se mai intampla asa..."
Ca un paradox, totul se rezolva. Intr-un time span chiar gratios. Nimeni nu prea tipa, nu isi pierde concentrarea... Poate mai exersez...

Ha! cred ca m-am facut mare!

E pentru prima data cand se intampla lucrurile altfel…
Sunt linistita si sunt in relatiile pe care le vreau cu ei trei, nu mi-a scapat nimic din mana, ii am pe ierarhii si prioritati si le respect, mai nou, fara pic de haos. Iau decizii din lobul frontal, instant. Nu mai am ce demonstra, nu am nevoie de validari, le am pe toate, sunt deasupra.

Am fost la N! e ca la camin! 4 barbati claie peste gramada! N nici macar nu bifeaza jumate din must havurile mele. E de o naturalete debordanta, am facut troc pe generozitate, a renuntat la simbolul ala al personalitatii lui...
S-au lipit toate, am descoperit un om pe care mi-l doream, pe care il tolerez cu efort 0, pe care il ascult si care imi cere sfaturi fara sa imi alimenteze egoul… e un feeling pe care nu l-am avut vreodata pentru nimeni, e atat de sincer si isi varsa instant parerile, incat in mod normal l-as crede stupid... ceva ma sedeaza… nu ma mai joc aproape deloc, cu toate privirile pe mine, cu toata incertitudinea crasa a vietii mele de acum, el imi sterge orice tentativa mentala de agitatie fizica sau psihica, o sa imi stearga si masca sociala…
Il respect incredibil de tare, ii respect munca si viata pe care o are, desi haotica si nehotarata... nu are un rol, e intr-un fel fix, cand ofera o face pana la paroxism, cand cere o face abdurd de clar.
Nu sper nimic. Nu am nici un gand. Iau zilele una cate una.

Sunday, May 25, 2008

Show 'n tell


I usually search for photos for my moods, or just for show and tell, for my posts... u know and u're used to me...
I descovered this photo on Google Images, key words "girl broken heart".
And i read part of the blog behind it... there isn't yet something i don't like about the person keeping this weblog... imagine that. Most of all, he has a post about poppy seeds in his latest page!!! c'mon, if that isn't karma then what is? So, i will be linking to it, although i don't do that with stuff i read that has a personal noncomercial message.
Introducing de first blog in my www list.
http://www.joanvicentcanto.com/blog/
Nice to meet you, Joan! Where ever you are.
.......................

Cainele chiar este cel mai bun prieten al omului

Stii ce am vorbit noi ieri seara, asa pe indelete acolo la aer, cu luminile aliniate din bulevard in ochi? Despre prietenii. Cum ca merge sa stai si sa o arzi “best buds” cu o gagica doar daca ai consumat relatia in sens biblic sau urmeaza sa faci asta. Punctele noastre de vedere convergente, sustinute la moduri diferite, ca de obicei (ca altfel nu ne-am distra asa tare!) mi se par si acum ale unor oameni normali, cu o constiinta mediu dezvoltata (sa nu innebunim acuma si cu moralitatea..) si un selfawearness foarte inalt, dublat de o experienta de viata stufoasa (raportata la varsta biologica). Sa divaghez un pic, imi place cum iti dai tu seama repede despre ce vorbim si tii sa imi amintesti ca e acelasi lucru, doar expus in beletristica customizata – stiu, babe, stiu, suntem la fel, doua picaturi de apa! Pentru ca ne-am intalnit si in alta viata, lucrurile intre noi au stat un pic diferit, nu pot scenariza cum, dar de bine, oricum, unstopable badass fun fuckin good!
Asa… bun… deci, stii ca descoseam aseara asta, tu mi-ai zis de ai tai, eu ti-am zis de mine si A1, si restul, cu exemple, am achiesat si am ranjit.
Aseara la masa cu N am crezut ca ma ia capul. Guess?
Pe la mijlocul conversatiei a raspuns degajat la telefon si mi-a spus degajat ca vine "sora-sa" in ceva timp, la discutii, e probabil deprimata si are nevoie de “petting & councelling”. Eu, cu un gust usor amar in gura, mai ales ca trecusera 2 ore de la povestile noastre detaliate, am asteptat cu maxima curiozitate interactiunea dintre ei.
Cu zambetul pe buze, N mi-a spus cum anturajul lui de muieri e mult mai larg de atat, toata lumea e friends cu toata lumea, si totul se rezuma la good clean green fun. Mrr! Deja eram in ceata, e un tip foarte deschis, in care tinzi sa ai incredere by default, vorbea serios si acum – what’s the catch? Caterincile cu gay nu sunt caterinci? Lumea in care se invarte el e plina de ei si cum moaca lui de pretty boy with metal attitude e la fix, poate… nu, nu, ca mor de inima, va rog nu… incepusem sa fierb, aia nu mai aparea o data!
A venit. Cu mersul topait de femeie tanara nefututa sau fututa prost, zambetul si atitudinea specifice unui genotip usor de “punctat” de altfel, daca esti destul de umblat as to pinpoint it at a glance and act in sequence… gropite si outfit sassy, rotunda ca naiba, fix pe unde trebuie… o frumusete de femeie disponibila, cu o trena aburinda de feromoni. Am simtit-o / observat-o din timp si inaintea lui N, cat sa imi montez pozitia de observator si mina de hostesa.
In 5 minute de conversatie, fraza “e sora-mea, esti nebuna, n-am treaba eu cu…“ mi-a fost clara. Nu numai ca el nu avea nici o treaba, ba chiar o trata ca pe un amic de bere, povestindu-i sau retinand diverse chestii, in functie de rangul pe care il ocupa ea in capul lui, printre ceilalti membrii ai packului. Expresia “depinde la ce capat al pulii te afli” se potrivea aici ca turnata: pufoasa era in limba dupa N, il sorbea din priviri, ii gusta vorbele, ii facea pe plac si ii aproba debitatiile…
Concluzia finala, si total invalidanta pentru noi doi, si teoria noastra, dragul meu, este ca se prea poate ca doua persoane de sex diferit sa aiba o frumoasa de prietenie, daca unul e peste urechi de indragostit de celalalt si astfel sta in proximitate si adopta un comportament mimetic… btw, mod in care se si asigura totala indiferenta a vizatului, care nu are nici un feeling si nici n-are cum sa se prinda ca ar trebui sa isi dezvolte vreunul.
Mi-a parut rau autentic!
Si ca sa nu ma dezmint, mi-am pierdut gandirea zen si mi-am lasat feminista la joaca pe afara, l-am taxat rau, am facut misto de el, am sustinut-o pe ea in terminarea frazelor incerte, am ridicat-o murdarind masa cu sarcasm la adresa speciei masculine… nu am dat bine deloc, am fost apriga, e posibil sa il fi suparat, l-am speriat si nu mi-a facut fata. Adica exact ce mi-ai spus tu sa incetez sa fac. Imi ia mult sa ma obisnuiesc, cand ma stapanesc e perfect, dar e greu tare, bai!!!
O sa redecorez… iar am iesit pe minus…

Saturday, May 24, 2008

I can resist everything, except temptation


* this mail is a pamflet, and should be read an interpreted in consequence

Dear Sirs,

I am writing to you with a rather important request.

I live in Bucharest, Romania, and i am a 24 year old passionate art fan. Although never attending an art school, i have been travelling a lot, going to museums, galleries, fairs. I can say i am proficient in this matter and i am currently cultivating my affinity by interior decoration.
To get to the point, i have done some research on the Internet, and found details about my favourite art work: the Pablo Picasso „Guernica” painting. I know you have it in your possesion, there at the Reina Sofia Museum, and i am ready to make you an offer, the main subjcet of this mail. I need the original, so i can prove my status to my anturage.
As i mentioned, i need the painting for a 3 x 4 meter wall, in a great living room space i will be thinking up for my appartment. I would like to purchase the painting from you and will make you an offer. I have been saving up and have almost 5000 euro in cash. For the rest (if any more money needed) i can borrow from my friends and open a credit at a local bank. The painting will be mounted on the wall on a red background, faceing sunrise. You should crop it to the exact size, before shipping it to me, because you know the best way to conserve it’s beauty even in a smaller format.
Not to deprive the rest of the world of this masterpiece, i will install a 24 h livecam in the room.

Having this said, i can assure you i will have great consideration for it here, i myself am a young entrepreneur and i can send you references as to my bonity and my cultural background.
Looking forward to your reply, and will be glad to respond and give you any details needed.
Best regards,
Clara Poppy

*citatul din titlu este al lui Wilde iar mailul este o forma de caterinca, nu mi-am pierdut mintile desi imi doresc panza asta in fata ochilor, odata...

Ce isi face omul cu mana lui se numeste… inconstienta

Cand B2 mi-a spus cu seninatatea ca sunt mai rau ca el si ca in mod normal, intr-o viata fictiva, el nu mi-ar face fata si nici nu ar vrea sa incerce, realmente, m-am blocat. Mi-a venit sa vomit, o senzatie “tema” pastrata pentru primit vesti soc, in cazul meu. Mi-am vazut de ceai cu un nod in gat si pentru prima data chiar m-am gandit ca sunt pe marginea unei cal pe care ma pregatesc sa il sar…
B2 este unul dintre oamenii pe care ii admir pe scurt pentru capacitatea de jonglerie intre viata personala, afaceri multe, complexe si prospere si promiscuitatea absoluta. Toate trei duse la pe picioare intr-un mod relaxat, de mare caterinca. Tot astea sunt motivele pentru care il si dispretuiesc, omul reprezentand o bucata mare din trecutul meu cu A2, si cam tot de ceea ce ma feresc in materie de masculi pe viitor.
Having this said, u know what got outta hand, and now u also can get my terrifing introspection.
Dap… stiu… chiar sunt mai rau.
E praf, e uluit, e dat peste cap, nu ii vine sa creada, are nevoie de mine de tonul meu de piele de miros de sarcasm. Cum sa poti sa faci fata unui om care descopera sentimentul geloziei dupa o latenta de vreun deceniu? Emana atat de multi feromoni si are obiceiul ala coky de a pastra an indefinite stair incat ii pot citi gandurile at times…
Ca sa fie totul exact pe sistemul vietii mele, hai sa futem toata mofosintaxa si sa amintim de N. Si avem asa: subiect multiplu, predicat din verb de miscare si nume predicativ, complemete multiple de loc, de timp, atribut unic, identic, multe prepozitii si particule de legatura, multe interjectii…
Dap… stiu… chiar sunt mai rau… (am mai zis asta?)
Se pare ca era doar dominat si cu mult prea multe pe cap. Se pare ca am facut bine ca mi-am pastrat transeele, desi am intrat si iesit din ele ca la o comanda de drill sergent!
6 ore, de la miezul noptii pana la rasarit, cu Otto, in lesa, pe Calea Victoriei, intre o sesiune de puff pe Paris adiacenta unui banana split (duh!) la sticlari si un ceai amar in curte, pe bancile de lemn… se poate, desi de cateva ori am dat-o rau, am provocat urlete de admiratie (clasic at first get’s old later conform patternului)… o sa fie apogeul, nu o sa trec limita asta, a fost asa din prima, a fost bine dar va fi si tot!
O sa redecorez.

Bad boy blues

Nu am chef de google, de mail search, de puricat siteuri de dating, horoscop, forumuri si commenturi pentru trupa, nu am chef de amanunte pentru gagici si de scheme pentru mama, nu am chef de stat pe ganduri, imi trec prin cap intrebarile alea existentiale si vad in fata ochilor lista mea perfecta si nu am chef sa bifez nimic sa vad daca ramane sau pleaca.
Ma tot gandesc des la o chestie: daca esti om bun, ti se intampla lucruri bune, ca doar e karma, legea atractiei… Daca esti cuminte si iti astepti randul, de obicei nu e nimic rau – e posibil sa ai nenorocul sa fii comun, sa te prinda blestemul monotoniei, poti ramane anonim… dar sinking down low nu o sa se petreaca. El e un om bun, cel mai tehnic din cati stiu, mult prea real si muncitor, desi cu lacune si povesti amare de spus...
Nu imi uit valorile, dar fac altceva: daca nu le vad perse, asta nu inseamna ca nu sunt acolo, daca le intuiesc si imi dau seama ca pot iesi la suprafata cu o miscare scurta si profesionala traditional neinspirat cunoscuta ca "sut in cur", atunci totul e ok! e validat!
Cum poate fi un om care rage ca o bestie intr-un concert metal?… sunt o comuna.

Friday, May 23, 2008

Nice shoes... wanna fcuk?


De ce imi mai spui de noul business si nervii pe care ti-i futi aici? Cum naiba iti gasesti 5 drumuri prin fata mea, in ultimele 5 minute de pregatiri? Si ce sa fac cu atatea recomandari daca nu le pot discuta pe indelete cu tine? De ce zambesti cand ma vezi? Si cum poti sa o tai din fata mea in prima secunda in care esti strigat, fara sa te scuzi? Cum dracu mi-ai tinut minte numele? Ce faci cu numarul ala de telefon daca nu il folosesti decat o data pe saptamana si atunci stangaci? In ce sens ma intrebi daca vreau capsune daca dupa ce raspund “da” schimbi subiectul?

Nici nu stiu cu ce sa incep… cu faptul ca ma stie de la 19 ani si m-a tinut minte, sau cu faptul ca ma invart pe langa el cu aluzii de bun simt (sau mai nou nu chiar) de vreo 9 luni?
E paradoxal! Eu nu am inteles niciodata modul de gandire al coabitantilor terrei, de sex opus mie, dar acum sunt realmente in satelit in open space, pe langa nebuloasa crab…
Ne-am zgait unul la altul pana am innebunit. Nimeni nu misca o sinapsa. Timp de juma de an, piesa dupa piesa, amica dupa amica, saptamana dupa saptamana… nu ma asteptam sa ies din buda cu el intre ochi, sa imi serveasca un asa basm ireal si ce e mai important sa se decida asa greu ca vrea sa imi auda glasul.
That was it! Intamplare care on the long run m-a reaprins, refacandu-mi atitudinea de peacocking si cheful de perindat pe acolo. Am renuntat si mi-am vazut de planuri, am schimbat tipul de entertainment si locatia si barbatii si anotimpul… pana cand am prins pe bulevard un rosu de vreo trei ori, zilele trecute si i-am lasat numarul, la cerere, "sa te poti revansa"... WHAT?
Nimic (DAH!!)o saptamana. Mai nou smsuri cu un ton cald dar foarte detasat, rare si la distanta in zile, intrerupte brusc…
Sunt si acum perplexa! Si asa o sa raman, pentru ca nu ajungem nicaieri. E sec ca un miez de piersica spaniola, prin august…
Ma tot gandesc ce poate fi, in afara de sotie si copii, sau un iubit gelos… ma vede prea tanara, ma vede proasta, prea frumoasa sau in nici un caz tipul lui de femeie… sau ii e evident ca il plac si I se taie de o astfel de prada deja impiedicata (fie vorba intre noi, nu stie ce il poate astepta, nu e obisnuit cu surprizele… pacat)
Singurul motiv pentru care nu ma plictisesc suficient de tare as to finish eu personal sarada, este ca intuitiv, nici eu nu simt mai mult decat este acum. Am feelingul ala ca e perfect asa, ca orice modificare ar fi nociva, nelalocul ei, cel putin for now... nu gresesc prea des, poate nu voi gresi nici cu el... imi place...

Thursday, May 22, 2008

I could take them all, all I need is discipline

Nu e prima data cand ajung in fata teatrului la ora stabilita. Microbul orei fixe mi-a ramas amestecat prin nervul bunului simt de la A2 (o data cu o responsabilitate businessului meu actual si niste active misto. Acum primesc scuze gen "tu nu intarzii niciodata, srry dar chiar se circula greu...". Stiu bine despre ce e vorba, ce nu imi e familiar este postura mea cea noua, nu a celui beside me, nu ma supar niciodata, pot astepta... ce chestie, deci pot fi educata indirect, metoda sa fie buna, sa imi atinga punctele constientizate slabe... sau ceva..
Stau si ma uit pe cele 4 benzi cu sens unic, pentru ca imi plac masinile si oamenii din ele, mai ales sa vad de cine sunt insotiti, ce pozitie au la volan, daca se potrivesc cu ce conduc si… mai ales pentru ca imi place sa supervizez traficul, de oriunde…
Eu nu ma plictisesc intr-un loc, mai ales cand stiu ca trebuie sa fiu acolo pentru un motiv, pentru ca am imaginatie. Nu trebuie sa fumez (btw nu am gena asta deloc), nu mestec guma apieiste si nu dau telefoane unor oamenii care nu au mai auzit de mine de juma de an, doar ca sa fac conversatii lungi, sa treaca timpul…. Nu, nu sunt asa, ma uit pe geam, ma uit pe strada, ma uit pe peretii camerei in care ma aflu sau imi aranjez agenda. Daca am priveliste, peisaj, ferestre, e cel mai simplu, am timp pentru sportul meu preferat: OBSERV.
In seara asta toata lumea de la teatru era urata cu spume! Barbatii, femeile, oribili, de la haine pana la par, pana la subiectele abordate… abominabili cu spume. Pe strada, insa, alta poveste, cei mai frumosi oameni posibili (aici exagerez, erau si grase corporatiste cu bluetooth, cu masini curate si compacte, si matematicieni slabi cu fete prelungi, cu rasta si jeepuri vechi nespalate). In cazul cuplurilor, invariabil, el era o minunatie, accesorizat cu ochelari negri de soare, intorcea pisicos capul spre mine, pana nimerea stalpul portierei si ma pierdea din vedere… probabil uita pret de cateva secunde de jumatatea de langa el, pentru nurii altei jumatati posibile, spasite, in asteptare in fata unui local (sau loc?) ce expira cultura si inteligenta spre fundul (bombat) al acestei fete postate “a cote”… invariabil, toti, insotit de mama, sora, amic, gasca, singurei sau cu ursul fiica-si prins in centura de siguranta pe bancheta din spate, toti intorceau zambetul binevoitor sau lucios de la excesul de saliva, catre amarata din fata teatrului.
Am stat acolo cu placere, o placere pe care nu o mai simtisem de ceva vreme, desi ma duc de 2 ori pe saptamana la teatru. Aveam piesa mea, around me, ce sa mai intru la spectacolul lor rutinat? Ma rog, a venit R si m-am dezmeticit, am intrat si m-am mai uitat o data la oamenii din gradenele adiacente, notate cu litere mari, m-am mai minunat de faptul ca nimeni nu avea nici cele mai vagi trasaturi armonioase, am tras aer si m-am montant de spectacol. Unul formidabil. Prea bun. Genul pe care il vezi de vreo 4 ori, pe diverse niveluri de perceptie (daca ai asa ceva in tine, mie nu imi va iesi in veci… daca il vad ramane vazut, moving on…)

Ca sa fie ziua completa, bifez miracolul: am vorbit de doua ori cu B2, am facut un plan general pentru maine (zi lucratoare!) care suna cam asa “Ne vedem, ora 9, ce zici? Da, si decidem pe loc!”. I’m not gonna catch him if he falls, I don’t do that.

Wednesday, May 21, 2008

THA MUFFIN





One of the many man made miracles.
One of the reasons i woke up early, for about 5 months, in my teens.
One of the certain IOI's of a man, when offered to me.
The soul thing to make me smile in a steaming grease ouzing fastfood restaurant.
A food stuff that i like to pet and smell, and savour and eat sooo slow or in a whole mouth full of delight.
Tha muffin cannot be mismixed, actually, as long as it has some strange filling and a crunchy top, it is a good muffin. The gourmet ones are, ofcourse, taste buds orgasmifing, but a regular muffin can cope just fine.
It can stay along side blue cheese, can be packed as a birthday present, can be which ever one of the 3 meals in a day, can be washed up with expensive champagne or soda, can be small or enourmous, fluffy or a little bit dry...
The only thing it cannot be, and i say this without any chance of accepting exceptions, is another shape!!! THA MUFFIN is muffin shaped. And that is the end!

* muffin pictures provided by singapore's / canada's finnest backers' blogs

Vorba volent deasupra unui cuib, pe partea stanga

Ce incerc mereu sa imi aduc aminte este ca munca are picioare scurte, iar minciuna este bratara de aur... Pe amandoua le pot folosi in scopuri personale nobile, cu suficienta motivatie.
Nu ma pot obisnui totusi ca aparentele sunt puse deoparte, iar ce e al tau inseala!cam asa incepe sa fie, interesele predomina.
O sa vreau sa invat valoarea lucrurilor, a banului. Stiu cum se zice, nu da cioara care oase roade, pe vrabia de pe gard care cine stie ce poate... Daca iti e prea bine si ti s-a urat, adu-ti aminte de cea mai rea luna a anului trecut, e intotdeauna un incentive de exceptie!
Nu fa ce face popa cand te vezi cu sacii in caruta, fa ce zice popa si trage turta pe spuzeala. Ar putea fi un motto de inceput de cariera.
Ca sa imi inchei rotund postul, cu asigurarea ca tot ce am mixat a venit din non cheful generat de ziua de azi, as nuanta ca cine se scoala de dimineata si nu il lasi sa moara, ajunge departe si nu te lasa sa traiesti...

None of your bees wax...

ADOR oamenii cu simtul afacerilor, cu fler, cu gena pentru bani, cu dar, cu intuitie si noroc chior, cu metode de lucru, cu rutine stabile si performante, cu idei multe dar nepripite, cu networking, cu numere de cont in banci diferite si datorii pe termen foarte lung, cu investitii riscante la modul “poate creste 5%, probabil 25”, cu ganduri de intrare pe nise, cu chef de munca multa si organizata strategic, cu prieteni cu bani multi, cu iubiri cuminti si tinere prin fiecare capitala europeana, cu visuri si cheltuieli de miliardar excentric, fara planuri de pensie, cu un ton grav de psiholog, cu pofta de mancare…

Imi doresc sa ajung un astfel de om, sa tin un low profile, sa am doar prieteni vechi care sa ma stie bine, sa socializez in nestire dar sa imi tin, cumva, viata pentru mine. Imi doresc sa pot vedea parti financiar favorabile in orice, sa incep sa ma descurc oricat de dubioasa e problema in care ma aflu, sa o rezolv si sa scot profit, sa cunosc lume importanta care sa ma recunoasca instant dupa voce, chiar daca sunt in una din casele mele din insule si bate vantul in microfonul telefonului mobil platinat.
Mi-ar placea sa fiu linistita, sa pot vorbi calm, sa am multe pe cap dar sa le dau o prioritate logica, pe care sa o urmez cu rezultate maxime. Sa uit sa ma enervez din erori umane, din vorbe negandite, din atitudini nemasurate.
As vrea sa imi pot tine toata familia langa mine, sa ii vad razand, sa nu stie de unde li se trage atata armonie.
Imi doresc sa am afaceri foarte variate si bine conturate, sa le cunosc in detaliu pe toate si sa imi faca placere sa le am in portofoliu, sa nu imi fie rusine de modul in care castiga vreuna din ele, sa le pot promova oriunde ma duc.
De cateva ori pe an as putea sa imi strang colaboratorii si prietenii din tari straine, sa le arat “zona”, sau as putea sa imi fac ziua de nastere pe noul meu iaht de 20 de metri, pe care mi-l doream de la 10 ani.
Cred ca as putea sa fac bani din piatra seaca, as putea sa negociez orice forma de contract, cu orice autoritate publica sau privata, cu reactii excelente si finalitate oneroasa.
O sa imi fac cumva vizibil flerul asta care imi lipseste din nascare… I should take charge…

Tuesday, May 20, 2008

Daca ramai fara dragostea vietii tale nu se intampla nimic...


I miss u when ure gone, it wasn’t simple when I was around you, tought to carry on, but that is what I did… huh...
Right now, I relate this words to all my men, all of them, no matter. As long as I was theirs and they were mine, it means in cared enough to hurt afterwords… believe it or not, I am human.

Daca mor de tanara or sa faca o coada lunga in spatele cosciugului meu lucios si primenit, ca o opera de arta macabra? Or sa se uite unii la altii cu ochi suspiciosi sau or sa se felicite subtil, dandu-si mana ca domnii, pentru privilegiul de a ma fi cunoscut? Or sa se aline intre ei, cu gesturi, cu mimica, cu capul afundat in gulerul alb de stofa scumpa al paltoanelor si sacourilor, sau nu o sa planga nici unul? Sau poate vor vrea sa ma sarute de adio, cine va ceda docil, cum isi vor face ierarhia, care va fi criteriul primordial – anii mei irositi in patul vreunuia sau doar ordinea in care i-am cunoscut? De ce sa nu se decida sa spuna doua vorbe, poate tatei, poate fetelor… care va fi mai dulce, care isi va aminti tandru de noi, cine va citi sec din palma? Si cum sa nu vina si cu iubitele, consoartele sau amicele confidente, sa le tarasca obligatoriu si sa le explice importanta evenimentului. Poate sa isi si rada in nas unul altuia, recunoscandu-se din lumea larga sau din istoriile mele la betie, ori mai degraba intrebandu-se de tainele ascunse care mi-au putut zdruncina interesul pentru unul vs altul.
Mi-as dori sa fie toti, sa nu ii cheme nimeni, dar sa stie prea bine de nenorocire, pentru ca nici o clipa in cursul anilor nu m-au pierdut din minte si din vedere. Sa se adune lasand orice deoparte, sa nu le vina sa creada pana nu ma vad si ma ating, sa nu poata constientiza complet situatia. Sa zambeasca cand ma inchid si ma coboara, pentru ca uitandu-se in jur nimic nu pare plauzibil si demn de mine, deci nimic nu e real. Sa se linisteasca cu gandul ca nu se poate incheia asa, ca au de dovedit ceva, ca as putea fi cucerita de doar unul dintre ei si ma las greu, ca de obicei sunt obstacole… desi viata are un curs definit pentru ei, e temporar, pregatitor pentru confruntare, atat.
As putea ghici ce isi spun, cum se prezinta si cum se infoaie. Mi-ar placea sa ii vad realizand cum i-am adus, in ce stadiu si in ce hal, trecand de durere si amintindu-si de mine cu adevarat, de gustul amar al iubirii mele, de venin, de rautati, de lipsa de tact, de ochii mei alunecosi si tocurile de10. Sa vad cine tace cel mai mult si cine povesteste cel mai metaforic, cine e sec si pierde detalii, care e atasat de tot firul trairilor de cuplu, cine ar fi vrut sa ma ia inapoi si sa ma ierte, cine ar fi vrut sa imi grabeasca trecerea care oricum l-a adus aici la extaz.
Hmm… cata libertate ar avea din partea mea oamenii mei, in antecamera acolo, asa cum au avut-o mereu, defapt, desi stramb perceputa si prea tarziu folosita.
Daca ar fi sa mor de tanara, i-as vrea pe toti insirati cu ata alba, margele multicolore, poate de sticla poate de lut, un cortegiu de crai, cu hainele cele bune si albe ca de nunta, cu ganduri clare pentru prima data, in spatele fostei femei a vietii lor.

M-am surprins si azi uitandu-ma dupa masina, stau in loc sau incetinesc, desi fara a gandi in prealabil actiunea. Nu e si imi dau seama ca exact ceea ce credeam ca nu ii e familiar, sau si mai rau, ca nu I se poate declansa, se intampla. Miss him. Conceptul pe care l-a adus.
Am raspuns la telefon dupa ce mailurile imi dadusera chef de asteptare. Aveam scenariul invatat si asa a decurs, pe tonul nostru, cu subiectele noastre. Dar la final a zis ceva aiurea, dulce si cald, fara nuante si i-am raspuns la fel. M-am urcat in lift si m-am uitat in oglinda peste umar. Mi-am dat seama ce fac, ce implica, cat de usor este de depasit si de acceptat in the future, dorindu-mi doar forma de respect pe care o cultiv acum eu pentru ele. Amaze him. Sa ma pot razbuna.
Schimb de slang si de fraze scurte. Si apoi intrebarile alea de clasa primara, care te fac sa tresari… ma furnica pe sira spinarii cand ma gandesc ca trebuie sa imi aleg o melodie, trebuie sa fie perfecta, sa fie a mea… normal ca nu mai terminam si radem si imi mangaie visele cu o propunere intima. Poate daca ma voi gandi suficient de tare, o sa pot lua o decizie. Want him. E aproape o fapta buna.
O sa sterg pozele, imi provoaca greata. R mi-a spus de fantastica perindare glorioasa, dinadins cred eu, din prostie crede ea. Daca e ca mine, atunci toata plecarea a fost pentru a putea sustine o demonstratie, de aici indignarea esecului vizibil. Hate him. La modul violent.
Vroiam un mail de reply, ceva sec, dar nu nimic. Mai sec ca primul e greu, dar pot accepta… si cand te gandesti ca intr-o luna puteam sa fiu acolo, sa il tin de mana si sa fac pe turista iar. Defapt mai rau, cred ca aici gresesc, imi doream asta unilateral. Uf. Cand am zis ca doi oameni nu se vor mai vedea vreodata, asa ar fi trebuit sa si gandim / ramana. Need him. Ca balsam de alma.
Trece foarte repede timpul, iar zilele astea l-am tot adus in conversatii. Imi da o stare rea, suntem neterminati si stiu ca o stie, dar mai stiu ca eu am spus tot, ca sa pot sa merg mai departe. Forgive him. I will.

Restul sunt faded... poate vor revenit pentru mine, o sa imi fie drag si atunci o sa ii alint aici...
Ma tot gandesc sa nu fi gresit...

.....................................................................................